CONTINUĂRI
Am vrut să fiu tăcut şi singur.
Tăcut să nu răspundă nimeni.
Simţeam nevoia să fiu virgulă.
Am vrut şi am dorit iubirea dură.
Nu crinul nu laleaua crizantema.
Uscatu-mi-s-au lava lor pe gură.
Am vrut şi-am insistat să fiu cinstit .
Mi-am asumat să fiu citit de “dânşii”.
Mi-au aruncat trotil pe filă şi cu flit.
Am vrut puţină linişte puţin repaos.
Mi-au dat să beau cu ciutura otravă.
M-au istovit cu setea lor de slavă.
Am vrut să mor – nu se făcuse timpul.
Oh, suferinţa mi se dase cu încetul
finit căci nu mă resorbea regretul.
În rostul rugăciunii care mă conţine
La miezul nopţii pe întunecime
Nu mă aude nimenea şi-s Nimeni.
Sau poate uniformitatea sorţii …
Punctul de sus continuarea Artei.
Deci forma conţinutului nesigur.
Sau cel mai sigur începutul ei
Neterminarea formei în idei.
Anume pus ca să greşesc răspunsul.
Acestei bântuiri ce ţine de retortă!
Nici cea mai fericită dintre toate
Nici cea mai rea din câte mă exhortă.
Un sens se va ivi din umbra morţii
Dacă nu chiar din strălucirea ei…
Moartea fiind obsesia unei idei
Ce ne conţine ea de-a lungul artei
După ce i-am spânzurat toţi zeii
În crânguri şi i-am ars pe ruguri
În culmea lor ne dăm cu dumnezeii
Eretici: toate pseudonimele Ideii
Indefinite – curvă idolară –Căţeii
indefitului o latră subt morminte
-n bolţi de catedrale fasturi translucide;
Dovadă viaţa- tot atâtea morţi perfide!
Continuări regrete greieri arabescuri
De i(cs)xuri şi de ygrecuri de escuri
Să se îndoape cu pilaf şi prescuri…
ION MURGEANU
