TORNA, FRATRE TOMA!...
Toma, dragă Toma, dragă, torna,
Când te-ai îndoit de dumnezeu
Pleroma nu-ţi spunea nimic nimic?
TornaToma toamnele cu norma
Cu frunzişul decăzut din mit
Primăverile şi verile şi aidoma
Iernile cu sănii sănii şi Voi cai
Voi cai, vârstă fără vârstă cu alai
De clopoţei sunând la infinit...
Şi noi foarte tineri torna Toma
Abia se inventase puşca de atoma
Nu simţeam nici un frison nimic
Eram veşnici şi perfecţi şi-aidoma
Chipului icoanei faţa spre pereţi
Noi crezând c-am şi băgat în speriţei
Timpul Moartea Toma dragă; torna
Erau încă multe de-nvăţat în vieţi
Despre Dumnezeu despre pleroma
Care spre târziu ni s-a şi arătat;
Ce de explicaţii cursuri la seral
Torna, Toma! devenisem amiral
Învăţasem singur ce contraziceam
Singur în cenuşa stelei de corai
Torna între cer şi mal...Munceam!
Şi eram muncit amarnic Toma; vin
De venin turnase timpul în pahar şi-n
Cupe în carafe; toamnele-n bilanţ
Am mers paralel cu era braţ la braţ
Timpul mi l-am spânzurat în lanţ
Torna şi eu Toma adormit de viul
Deolaltă morţii şi cu hoarda şi cu
Fraţii şi nepoţii lemne în sicriul
Mamei; fraţii ei bunica şi bunicu!
... Toma, dragă Toma, dragă, torna,
Când te-ai îndoit de dumnezeu o clipă
Când pleroma nu-ţi spunea nimic nimic...
NB. Si tot aceasta vedere privilegiata a « ochilor sufletului » îi dezvaluie, ca si în apocalipsa crestina, esenta secreta a lucrurilor, punctul de rezonanta al microcosmosului cu macrocosmosul. Astfel, « interioritatea » si « exterioritatea » reprezinta doua aspecte simultane ale unei aceleiasi realitati care îmbraca ritmul ocultarii si al manifestarii ; invizibil prezenta în noi, ea se reveleaza în extaz.
În plus, cosmologia gnostica fondata pe legea analogica, se sprijina pe inele concentrice (gasim o urma si la Cioran, care separa corpul de spirit, închizîndu-l pe primul în cercul mirajului existential), adesea figurate prin sarpele care îsi musca coada. Acest simbol antic (cu deosebire pretios Peratilor si Naasenilor) reitereaza incontinuu ideea ca sfîrsitul se întîlneste cu începutul - Gnoza fiind de fapt o escatologie împlinita -, ca Totul emerge din Unu si se întoarce la Unu ; e, dupa spusele Magistrului Echkart, "fluviul care se scurge în el însusi". E drept ca la Cioran, întoarcerea în Fiinta la finele periplului terestru pare improbabila ; nu o spune niciodata explicit, dar ce alta justificare am putea gasi la atît de numeroasele lamentatii asupra expulzarii din indiviziunea originara ?
Sfantul Apostol Toma - NECREDINCIOSUL
Sfantul Apostol Toma era originar din Galileia. Numele de Toma, in aramaica te’oma, tradus in greaca Didymos, inseamna geaman. In aramaica si in ebraica, Toma este doar un epitet. La unii crestini sirieni el este cunoscut sub numele de Iuda Toma (Iuda Geamanul). A facut parte din cei Doisprezece Apostoli ai lui Hristos. Potrivit Traditiei, Sfantul Toma a vestit Evanghelia lui Hristos in India, unde a suferit moarte de martir. Crestinii sirieni din Malabar sustin cu tarie ca se trag din Sfantul Apostol Toma si ca a fost martirzat la Calamina (Mylapore), langa Madras.
In India a intemeiat biserici, a sfintit preoti si episcopi si a convertit doua surori, Tertiana si Migdonia, sotii de mari principi indieni. Printul Smideu, sotul Tertianei, l-a osandit la moarte. A fost omorat cu lancea de cinci soldati. Moastele Sfantului Apostol Toma au fost aduse la Edessa, in anul 165.
