TOMA VERSUS PLEROMA

TORNA, FRATRE TOMA!...

Toma, dragă Toma, dragă, torna,

Când te-ai îndoit de dumnezeu

Pleroma nu-ţi spunea nimic nimic?

TornaToma toamnele cu norma

Cu frunzişul decăzut din mit

Primăverile şi verile şi aidoma

Iernile cu sănii sănii şi Voi cai

Voi cai, vârstă fără vârstă cu alai

De clopoţei sunând la infinit...

Şi noi foarte tineri torna Toma

Abia se inventase puşca de atoma

Nu simţeam nici un frison nimic

Eram veşnici şi perfecţi şi-aidoma

Chipului icoanei faţa spre pereţi

Noi crezând c-am şi băgat în speriţei

Timpul Moartea Toma dragă; torna

Erau încă multe de-nvăţat în vieţi

Despre Dumnezeu despre pleroma

Care spre târziu ni s-a şi arătat;

Ce de explicaţii cursuri la seral

Torna, Toma! devenisem amiral

Învăţasem singur ce contraziceam

Singur în cenuşa stelei de corai

Torna între cer şi mal...Munceam!

Şi eram muncit amarnic Toma; vin

De venin turnase timpul în pahar şi-n

Cupe în carafe; toamnele-n bilanţ

Am mers paralel cu era braţ la braţ

Timpul mi l-am spânzurat în lanţ

Torna şi eu Toma  adormit de viul

Deolaltă morţii şi cu hoarda şi cu

Fraţii şi nepoţii lemne în sicriul

Mamei; fraţii ei bunica şi bunicu!

... Toma, dragă Toma, dragă, torna,

Când te-ai îndoit de dumnezeu o clipă

Când pleroma nu-ţi spunea nimic nimic...

NB. Si tot aceasta vedere privilegiata a « ochilor sufletului » îi dezvaluie, ca si în apocalipsa crestina, esenta secreta a lucrurilor, punctul de rezonanta al microcosmosului cu macrocosmosul. Astfel, « interioritatea » si « exterioritatea » reprezinta doua aspecte simultane ale unei aceleiasi realitati care îmbraca ritmul ocultarii si al manifestarii ; invizibil prezenta în noi, ea se reveleaza în extaz.

În plus, cosmologia gnostica fondata pe legea analogica, se sprijina pe inele concentrice (gasim o urma si la Cioran, care separa corpul de spirit, închizîndu-l pe primul în cercul mirajului existential), adesea figurate prin sarpele care îsi musca coada. Acest simbol antic (cu deosebire pretios Peratilor si Naasenilor) reitereaza  incontinuu ideea ca sfîrsitul se întîlneste cu începutul - Gnoza fiind de fapt o escatologie împlinita -, ca Totul emerge din Unu si se întoarce la Unu ; e, dupa spusele Magistrului Echkart, "fluviul care se scurge în el însusi". E drept ca la Cioran, întoarcerea în Fiinta la finele periplului terestru pare improbabila ; nu o spune niciodata explicit, dar ce alta justificare am putea gasi la atît de numeroasele lamentatii asupra expulzarii din indiviziunea originara ?

Sfantul Apostol Toma - NECREDINCIOSUL

Sfantul Apostol Toma era originar din Galileia. Numele de Toma, in aramaica te’oma, tradus in greaca Didymos, inseamna geaman. In aramaica si in ebraica, Toma este doar un epitet. La unii crestini sirieni el este cunoscut sub numele de Iuda Toma (Iuda Geamanul). A facut parte din cei Doisprezece Apostoli ai lui Hristos. Potrivit Traditiei, Sfantul Toma a vestit Evanghelia lui Hristos in India, unde a suferit moarte de martir. Crestinii sirieni din Malabar sustin cu tarie ca se trag din Sfantul Apostol Toma si ca a fost martirzat la Calamina (Mylapore), langa Madras.

In India a intemeiat biserici, a sfintit preoti si episcopi si a convertit doua surori, Tertiana si Migdonia, sotii de mari principi indieni. Printul Smideu, sotul Tertianei, l-a osandit la moarte. A fost omorat cu lancea de cinci soldati. Moastele Sfantului Apostol Toma au fost aduse la Edessa, in anul 165.