MÂNZUL CORB CU STEA ÎN FRUNTE
Să fim iar tineri să se lase sara
Să răsfoim vechi tomuri tocite şi bizare
Când cineva-n fereastră că-mi bate mi se pare
Şi-un glas aud din suflet o strună ca vioara
Cum se încordează dintre file rare
ROSTIND UN NUME CEL MAI VIU: DAGMARA!
NU MAI ERA DECEMVRIE SUNTEM IANUARIE
NE TOLĂNIM STENAHORIA PE CALORIFERE
DE PARCĂ MAI VIAZĂ-N INIMI VARA
ŞI-UN GLAS DE UMBRĂ ŞI DE CATIFELE
O DULCE ŞI PRELINSĂ-N CER LITANIE
UN NUME DRAG ROTEŞTE-N FULGI: DAGMARA!
SĂ FIM IAR TINERI SĂ FIM IARĂŞI LIBERI
NE ÎNCRUCIŞĂM PE TRECERE COMOARA
NE ÎNDRĂGOSTIM ADOLESCENŢI DEODATA
L -ÎNTREB PE CORBUL CEL POESC DIN POPOSIME
O, N-AI VĂZUT-O MERSU-l GALEŞ TENUL ALB ALBIME
ŞI NUMELE UN SUSUR DE IZVOR, DAGMARA?
MOROCĂNOS ŞI-AFURISIT CĂ NICIODATĂ
N-A AUZIT DE NUMELE DAGMARA ŞI SUNT ORE
DE CÂND S-A PROŢĂPIT PE BUSTUL AFRODITEI
SE AŞTEPTA SĂ-L FI-NTREBAT DESPRE LENORE
DAR SE VEDEA CĂ RĂTĂCISE SCARA
UN NUME ÎNTRE-ATÂTEA CĂRŢI, DAGMARA
ERA CHIAR PRIMA DATĂ AUZIT; O ZEI, CE NUME
ŞI CE TRISTEŢE RUPE-N CORZI VIOARA
SĂ SCHIMBI PE O DAGMARA PE LENORE
A FÂLFÂIT DEZAMĂGIT LA CULME CORBUL
CEL CU O STEA IN FRUNTE MANZ VIOI ANUME
ÎN ZBORUL MEU NICI O LENORE CI DAGMARA!
DESPRE LENORE CUM AM VORBIT IN TREN
’NAINTE CA SĂ SURVOLEZ ACEST TEREN
DE VIS ŞI DE ÎNDRĂGOSTIRE MAI PRECIS
UNDE A NINS NINSOARE CHIAR CITIND
ÎN EDGAR POE URSUZUL CORB ŞI NEVERMORE!
AICI NINSOARE CUM SPUNEAM ÎNDRĂGOSTIRE
PE PODURI SUB FULGII ALBI ŞI GALEŞI LA PARIS
A NINS NINSOARE; CUM STĂ SCRIS. ÎNDRĂGOSTIŢI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu